galerie foto contact
administraţie date geografice economie cultura şi tradiţii turism                                       prima pagină
 
CULTURĂ ȘI TRADIȚII - Repere istorice
[ repere istorice ]   [ religie ]    [ educatie ]    [ traditii folclorice ]    [ fii ai satului ]    [ toponimie ]


ATESTARE DOCUMENTARĂ

27 octombrie 1288, într-un act dat în Brașov de către regele Ungariei, Ladislau al IV-lea Cumanul (1272-1290), prin care restituie episcopiei Transilvaniei dijmele din comitatul Ugocea. În acest act, Paul - parohul decan de Apold, canonic de Alba - trebuia să depună mărturie împotriva comitelui de Ugocea, Kopoz, care uzurpase dijmele episcopale din comitat fără niciun drept. În 1289, regele emite un act prin care se retituie unele moșii episcopiei Transilvaniei. Actul este redactat la Apoldya Inferior la 1 septembrie 1289. În 1291 apare în documente "Opold superiori" cu ocazia vânzării unui pământ*).
*) Notă: trebuie să se facă distincție între cele trei localități, Apoldu de Jos, Apoldu de Sus și Apoldul Sighișoarei (ultima apărând mai târziu sub un nume topic distinct: Trapoldia)

În 1292, primul greav al Apoldului de Jos este Arnold d'Apoldia - comitele obștii ce deținea moșia Sîngătin ca danie. Soția lui dăruiește moșia Sîngătin (Ernyed) fiicei și ginerelui lor Cristian - fiul lui Ludweg. Dania a fost confirmată și întărită de regele Ungariei, Andrei al II-lea, la 21 iunie 1292.

Din acest moment, evoluția celor două localități este complet diferită: Sîngătinul este cuprins în comitatul Alba Inferioară - membrii obștii devenind aserviți stăpânului moșiei, situație desprinsă timp de secole până la 1848. Obștea sătească din Apoldu de Jos s-a transformat în timp într-o comunitate de oameni liberi, comunitate exclusivistă care n-a mai permis niciunui membru să se poarte după obiceiul nobililor.

 

REPERE ISTORICE

Urmele arheologice descoperite pe teritoriul Apoldului de Jos atestă un fapt de necontestat: oamenii paleoliticului, ocupându-se cu vânătoarea, pescuitul și o agricultură primitivă, au trăit în Depresiunea Apold-Miercurea. Bogatul material arheologic recoltat prin cercetări științifice sistematice și descoperiri fortuite au completat cunoașterea vieții umane pe aceste meleaguri, dărnicia naturii contribuind din plin la procesul de stabilizare a omului primitiv în acest ținut.

Creșterea demografică, diversificarea uneltelor și, de ce nu, multitudinea ocupațiilor sunt reflectate în înmulțirea așezărilor neolitice din zonă, așezări presupuse și reclamate de descoperirea a zeci de obiecte neolitice. Numai la Apoldu de Jos s-au descoperit două toporașe de mână din piatră șlefuită, unul găurit și altul negăurit, fusaiole și fragmente de ceramică din lut cenușiu.

Tabloul descoperirilor din depresiune garantează justețea ipotezelor care converg spre susținerea existenței unei așezări neolitice pe dealul "Huia" de la Apoldu de Sus și a unui cenușar neolitic pe dealul "Sub Potcă" de la Apoldu de Jos. Foarte multe obiecte s-au găsit la Miercurea și Apoldu de Sus, întreaga depresiune constituind un spațiu ideal pentru așezări omenești. În epoca bronzului se știe că așezările din zona Sibiului au aparținut orizontului cultural Coțofeni și, cele mai multe, culturii Wietenberg.

Descoperirile din zona Apoaldelor, din această epocă, constau în două verigi de lanț de aur și un lant compus din 18 verigi din aur, toate acestea fiind suficiente pentru a indica o locuire permanentă și o încadrare a culturii materiale și spirituale din localitate în aria culturală specifică epocii bronzului. Apropierea față de localitatea Tilișca ne întărește convingerea circulației și utilizării obiectelor de bronz în întreaga zonă.

Prin cucerirea Daciei de către romani, cetatea de la Tilișca a fost dărâmată, așezările rurale continuându-și existența în condițiile impuse de stăpânirea romană. Din această perioadă dateaza un medalion funerar descoperit la Apoldu de Sus, ce dovedește continuitatea dacică; medalionul prezintă într-o nișă, în formă de scoică, o familie compusă din bărbat și femeie (în registrul de sus) și patru copii (doi băieți și două fete), în registrul de jos. Femeia, îmbrăcată în tunică și manta, poartă pe umeri două fibule (agrafe) în formă de lingură și în urechi cercei de formă tronconică. Acest tip de fibulă este caracteristic tradiției dacice. De asemenea, prezența unor urme romane și a unui vicus de la Apoldu de Jos (între Apoldu de Jos și Apoldu de Sus) este semnalată de multă vreme: aici s-a întâlnit zidărie cu mortar, ceramică provincială, un tezaur monetar, o necropolă de incinerație, inscripții etc. Se presupune existența pe vremea romanilor, pe aceste locuri, a unui post militar (castru) supravegheat de soldați ai Legiunii a XIII-a GEMINA (cu sediul în Alba Iulia - Apulum), unul dintre ostași fiind îngropat aici.

Așa se poate explica enigma toponimicului Roștat - dealul care străjuieste ca un bastion valea în care este așezată localitatea romană, pe drumul roman ce lega Apulum de CEDONIA. Pe acest deal au construit romanii castrul ale cărui urme mai erau vizibile în sec. XII, când sașii colonizatori au dat numele dealului după culoarea resturilor construcțiilor militare romane. Și astăzi se mai pot vedea urme romane la poalele dealului, la numai 22 de metri de gardul ultimei locuințe, sau în partea estica a dealului, la locul numit "Peste pârâu". Este posibil ca această așezare să fi fost un "castru", o fortăreață, destinat trupelor auxiliare cu un efectiv de cca. 500 de militari.

Dealul Roștat a putut fi locul unui castru de formă pătrată, orientat est-vest, cu patru porți orientate spre cele patru puncte cardinale, cu ziduri sprijinite din interior de un val de pământ, iar, în interior, clădirile ce adăposteau trupele, magaziile de provizie și atelierele. Urmele unei așezări rurale mici, compuse din locuințele și proprietățile funciare ale numeroșilor veterani, coloniștilor și dacilor autohtoni, cât și vile rustice, sunt multiple; aici s-au descoperit diverse cărămizi, țigle și olane de acoperiș, piese de mozaic de mai multe mărimi (în 1967, cu ocazia săpării fundației la noul sediu al C.A.P.-ului), tuburi pentru apeducte (foarte multe si variate topologic). Concluziile cercetătorilor, în baza studiilor efectuate, a fost că așezarea era locuită de o populație daco-romană, în lipsa ștampilelor pe materiale putându-se deduce că acestea erau romane, confecționate de daci. Dacii erau zilieri sau proprietari de pământuri cu fertilitate redusă, veteranii și coloniștii romani fiind proprietarii terenurilor mănoase. În 1968, cu ocazia unor desfundări viticole din grădina de legume a C.A.P.-ului, a ieșit la iveală, pe o porțiune de 80m, drumul roman, destul de bine conservat, de formă trapezoidală, cu baza inferioară de 8m, iar baza superioară (nivelul de călcare) variind între 5-6m, înălțimea pietrișului fiind de 1,4m. Drumul era paralel cu actualul curs al văii Apoldului. "Calea lui Traian" șerpuia pe malul stâng al Secașului, fiind atestat arheologic in apropierea stației CFR Miercurea, apoi la Cunța, în stația CFR Cut, la Răhău și în zona așezării daco-romane de la Podul Pricopului (Sebeș), apoi la Apulum (Alba Iulia).

Nu trebuie omisă nici descoperirea tezaurului monetar format din 206 monede (denari romani) din 1919, făcută la Apoldu de Jos. Monedele, datând din timpul împăratului Septimius Severus (195-208) și până la împăratul Gordianus, au fost preluate de P. Harsany și duse la Budapesta, pentru identificare.

Sursa informatiilor:
*** - "Comuna APOLDU DE JOS", Colectia "Micromonografii locale" - 2
Editura Etape, 1998

Strategii Naționale Anticorupție 2016-2020

Planul de integritate al primariei comunei Apoldu de Jos

Declaratie SNA

Amănunte necesare pentru plătitorii de IMPOZIT TEREN EXTRAVILAN :

Adresa:
Primăria Comunei Apoldu de Jos
str. Principală nr.72


Detalii cont:
Trezoreria Săliște
Cod Fiscal: 4678945
Cont: RO08TREZ58521070203XXX


Informaţii Generale
Apoldu de Jos

Comuna este situată la :
39 km de Sibiu
24 km de Sebeş Alba.

Legătura comunei cu reşedinţa de judeţ:
DJ 106 Apoldu de Jos - Miercurea Sibiului şi DN1 Miercurea Sibiului - Sibiu.

Reţeaua stradală:
17,6 km din care 2,4 km asfaltaţi.

Vecini:
Nord: Judeţul Alba;
Sud: Sălişte;
Est: Ludoş, Ocna Sibiului;
Vest: Miercurea Sibiului.

Cel mai apropiat spital:
Sibiu sau Sebeş.

Staţie cale ferată:
Gara Apoldu de Jos (la 1 km de sediul Consiliului Comunal).

Administraţie:
Primar - Ioan NICOARĂ
Viceprimar - Nicolae BOZAN
Secretar - Ioan STĂNESE

PRIMĂRIA
str. Principală, nr. 72
557010 Apoldu de Jos
jud. Sibiu, România
tel. 0269/588101, fax 0269/588111
apoldudejos@gmail.com

ŞCOALA
tel. 0269/588212

DISPENSAR COMUNAL
tel. 0269/588105

POLIŢIE
tel. 0269/588108

MASURI

© Consiliul Local Apoldu de Jos 2005-2007 • webdesign TNT Computers & simplu