Informari agenda culturala

Repere culturale, economice şi istorice

ATESTARE DOCUMENTARĂ

27 octombrie 1288, într-un act dat în Braşov de către regele Ungariei, Ladislau al IV-lea Cumanul (1272-1290), prin care restituie episcopiei Transilvaniei dijmele din comitatul Ugocea. În acest act, Paul -parohul decan de Apold, canonic de Alba -trebuia să depună mărturie împotriva comitelui de Ugocea, Kopoz, care uzurpase dijmele episcopale din comitat fără niciun drept. În 1289, regele emite un act prin care se retituie unele moşii episcopiei Transilvaniei. Actul este redactat la Apoldya Inferior la 1 septembrie 1289. În 1291 apare în documente „Opold superiori” cu ocazia vânzării unui pământ*).

*) Notă: trebuie să se facă distincţie între cele trei localităţi, Apoldu de Jos, Apoldu de Sus şi Apoldul Sighişoarei (ultima apărând mai târziu sub un nume topic distinct: Trapoldia)

În 1292, primul greav al Apoldului de Jos este Arnold d’Apoldia -comitele obştii ce deţinea moşia Sîngătin ca danie. Soţia lui dăruieşte moşia Sîngătin (Ernyed) fiicei şi ginerelui lor Cristian -fiul lui Ludweg. Dania a fost confirmată şi întărită de regele Ungariei, Andrei al II-lea, la 21 iunie 1292.

Din acest moment, evoluţiacelor două localităţi este complet diferită: Sîngătinul este cuprins în comitatul Alba Inferioară -membrii obştii devenind aserviţi stăpânului moşiei, situaţie desprinsă timp de secole până la 1848. Obştea sătească din Apoldu de Jos s-a transformat în timp într-o comunitate de oameni liberi, comunitate exclusivistă care n-a mai permis niciunui membru să se poarte după obiceiul nobililor.

REPERE ISTORICE

Urmele arheologice descoperite pe teritoriul Apoldului de Jos atestă un fapt de necontestat: oamenii paleoliticului, ocupându-se cu vânătoarea, pescuitul şi o agricultură primitivă, au trăit în Depresiunea Apold-Miercurea. Bogatul material arheologic recoltat prin cercetări ştiinţifice sistematice şi descoperiri fortuite au completat cunoaşterea vieţii umane pe aceste meleaguri, dărnicia naturii contribuind din plin la procesul de stabilizare a omului primitiv în acest ţinut.

Creşterea demografică, diversificarea uneltelor şi, de ce nu, multitudinea ocupaţiilor sunt reflectate în înmulţirea aşezărilor neolitice din zonă, aşezări presupuse şi reclamate de descoperirea a zeci de obiecte neolitice. Numai la Apoldu de Jos s-au descoperit două toporaşe de mână din piatră şlefuită, unul găurit şi altul negăurit, fusaiole şi fragmente de ceramică din lut cenuşiu.STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI APOLDU DE JOS – PERIOADA 2014-2020